Bipolaritatea este o afecţiune mintală care ascunde un tablou complex de trăiri. Persoana care trece printr-o astfel de situaţie poate fi azi sus, mâine jos. Astfel, ajunge să traverseze momente de exaltare, perioade de energie crescută, dar şi episoade de depresie.

Totul se simte intens, iar emoţiile se pot dovedi copleşitoare. Tocmai de aceea este nevoie de o abordare personalizată în procesul terapeutic, cu tehnici şi exerciţii specifice. Descoperă în rândurile următoare de ce nu există o singură reţetă şi ce poate presupune un plan de lucru în tratarea acestei probleme.

Principalele semne ale bipolarităţii

Corpul transmite diverse semnale când ceva nu funcţionează cum trebuie. Aşa se întâmplă şi în cazul bipolarităţii. Un semn important este schimbarea semnificativă a ritmului intern. În fazele de manie sau hipomanie, persoana poate simți că mintea merge prea repede, că ideile se leagă în cascade și că timpul nu mai are aceeași greutate. Uneori apare iritabilitatea, un fel de neliniște electrică, în care orice întrerupere devine provocare. În același timp, pot apărea comportamente riscante care, privite din exterior, par în afara caracterului. În depresie, indiciile sunt adesea confundate cu lenea sau lipsa de voință. Pe lângă tristeţe, are loc o scădere a energiei care îngreunează gesturi simple, o pierdere a interesului, o încetinire sau, dimpotrivă, o agitație interioară chinuitoare. Pot apărea vinovăția intensă, gândurile negre, dificultăți de concentrare, iar somnul și apetitul sunt şi ele impactate. Un detaliu relevant în bipolaritate este alternanța, nu doar intensitatea. Sunt perioade în care omul pare altcineva.

Cum se poate trata bipolaritatea

În tratamentul bipolarității se urmăreşte stabilizarea unui teren pe care viața să poată fi trăită fără derapaje dureroase. Nu există o singură rețetă, fiindcă bipolaritatea nu vine în același ambalaj la toți. Unii au episoade rare, dar severe. Alții au fluctuații mai frecvente, unii au declanșatori clari, alții nu îi pot identifica. Astfel, în momentul în care se face planul de lucru, se ţine cont de context, istoricul familial, comorbidități precum anxietatea, dar şi de alte date ajutătoare. Toate acestea schimbă strategia.

În practică, tratamentul eficient înseamnă, de obicei, o combinație între medicație și psihoterapie, scrie mind.org.uk. Pe lângă acestea sunt binevenite şi ajustările de stil de viață. Medicația are rolul să reducă riscul de recădere și să tempereze intensitatea episoadelor. Psihoterapia nu este un înlocuitor al tratamentului medical când acesta este necesar, dar poate fi un factor major de stabilitate. Ajută la recunoașterea semnelor timpurii, gestionarea stresului, restructurarea rușinii și a vinovăției după episoade, la repararea relațiilor afectate și la reconstruirea încrederii în sine.

Ce presupune un plan de lucru

Un plan terapeutic în bipolaritate începe cu o evaluare atentă. Astfel se verifică istoricul episoadelor, debutul, tiparul schimbărilor de somn, factorii declanșatori, perioadele de funcționare bună, tratamente anterioare, reacții la medicamente, stresori actuali. De asemenea, planul include obiective clare, dar realiste. Scopul este să se construiască un sistem de reducere a riscului, care are în vedere recunoașterea semnelor de avertizare, scurtarea duratei episoadelor, limitarea consecințelor, creșterea aderenței la tratament. În acest proces intră și stabilirea unei rutine de echilibru. Odihna este foarte importantă. O scădere a nevoii de somn poate anunța urcarea în hipomanie, iar insomnia prelungită poate destabiliza. De aceea, planul de lucru urmărește stabilitatea ritmului zilnic. Se cere echilibru în alimentație, stimulente precum cafeina, utilizarea ecranelor seara, efort fizic.

Sursa foto: pexels.com